Doamnele în pijamale

Le-am văzut peste tot în Cambodgia, prin sate cu case pe picioroange, prin agitaţia capitalei, pe biciclete, la piaţă, agățându-şi geanta pe umăr cochet, în pijamalele lor colorate, costum deux-pièces cum ar spune un cronicar Chanel, pantaloni pe elastic şi bluza-tunică încheiată cu nasturi de plastic.

Zeci de pijamale şi încă mă minunam. M-au urmărit toată excursia ca un regiment de fantome prietenoase. În Phnom Penh, după ce am parcurs camerele din închisoarea securităţii devenită muzeu, S-21(*), mi-au revenit iarăşi în minte. De la 17000 de priozonieri au rămas câteva sute de fotografii alb-negru expuse de-a lungul câtorva camere. Trei detalii se repetau dureros: uniforma întunecată - tunică şi pantaloni - , zâmbetul inconştient pentru ultima fotografie în viaţă şi numerele care reapăreau, purtând diferiţi prizonieri. Din S-21 au ieşit vii 12 oameni.

Nu pot să pretind că am găsit legătura dintre cele două, dar nici nu vreau să ignor gândul pe care l-am avut atunci, că poate pijamaua colorată e o nouă uniformă de tranziţie, ieftină, liniștitoare și confortabilă, pentru oamenii unei ţări nedezmeticite.
N-am mai avut nicio reacţie atunci când aproape de ieşire am primit, din partea unui bătrânel, o carte de vizită pe care scria Mr. Chum Mey, Victim in Toul Sleng Prison sau când afară s-au năpustit asupra noastră micii speculanţi care nu scapă din ochi niciun portofel de turist. Închisoarea-muzeu a creat vadul comercial. În jurul ei, oamenii bâjbâie după viaţă între coşmarul trecutului şi convalescenţa unui prezent precar, îmbrăcat în pijama cu ursuleți și flori soporifice.

(*)  S-21, Tuol Sleng Genocide Museum

Transgresiune sexuală în sânul tradiției

În limba thai, semnele de punctuaţie sunt înlocuite de cuvinte. Bărbaţii îşi încheie frazele cu khrap, iar femeile cu kha. Punctuaţia, fraza, ideea devin sexuate, e sexul declarat al vorbitorului. Inversiunile sunt falocentrice, fetele-khrap sunt numite tom-boys iar băieţii-kha, lady-boys. Asiaticii au un dimorfism sexual atenuat în comparaţie cu europenii. Partea yang destul de imberbă poate să treacă uşor drept efeminată, iar partea ying destul de lipsită de forme se poate ascunde fără probleme sub o cămaşă ceva mai largă.

Trupul lui Kha trebuie să aibă păr lung, sâni, să fie împodobit cu fustă şi cosmetice. Khrap are păr scurt, îşi pune cămaşa în pantaloni ori nădragii mai jos de boxeri şi accesorii bărbăteşti. Sexul declarat trebuie întrupat şi ce nu poate să facă natura, rezolvă chirurgia plastică. O fotografie din copilărie nu prea mai are nicio legătură cu poza de pe facebook a adultului remodelat în 2-3 ani de operaţii şi tratament.

Sexul e în pastile, sexul e în semnele de punctuaţie, sexul urmează străvechiul tipar. Doar că unele femei au palme mai mari şi vocea mai groasă iar unii băieţi trag cu braţele lor subţiri de sacoşe grele lângă iubitele lor de aceeaşi statură dar cochete şi răsfăţate.

Văd asta zilnic, la un şir de generaţii de până în 35 de ani care înca nu vrea să contrarieze până la capăt. E felul lor de-a spune că natura a făcut o greşeală care poate fi reparată dacă îţi asumi, în toate detaliile, rolul pe care vrei să-l joci mai departe. Daca vrei sa fii cu o femeie, fă-te că eşti bărbat.

De asta nu-mi vine să-i spun libertate sexuală, cu tot numărul impresionant de tineri care aleg să trangreseze. Oamenii ăştia lucrează în joburi cu vizibilitate(vânzări, hoteluri, PR etc), îşi ţin perechea de mână pe stradă, se integrează cu uşurinţă cam oriunde. Poate de asta nici nu există discriminare: pentru că arată ca un proces complet de corectare a greșelilor naturii pentru buna asumare a modelului clasic.

În lumea vest-europeană lucrurile trebuie să se complice în interstiţii: bisexualitate, androginism, joc printre oglinzi, experiment, context temporar, limite imprecise care încă neliniştesc, indispun, dezgustă sau revoltă pentru că pun în pericol tiparul primordial.

Când se sting luminile pe fiecare meridian, până la urmă se întâmplă acelaşi lucru. Avem imaginaţie, orificii şi protuberanţe pe care le folosim pentru plăcere, uşurare, consum şi uitare.